O LE AFIOAGA O AMAILE-ALEIPATA
O le Afioaga lenei na asia ona o su’esu’ega faatino a le “Tusi o le Suaga a le Vaatele”-ona o le faamoemoe e tasi-ina ia maua mai se tala faamaonia atoatoa e uiga i le “Atulalaina” (embalment) o tagata maliliu o lenei afioaga i aso anamua-talu ai- ua tatou iloa i le Tala Faasolopito o le Lalolagi- “e na o Farao poo Tupu o Aikupito-sa atulala.
O loo faamaumau e Misi Tana i lana Tusi e faapea-o le faiga lenei o le ‘atulala” sa faatino i totonu o Samoa-e le itupa o tama’ita’i matutua.
O le mau faamaonia la na maua i lenei suesuega-“e na o le lua lava aiga o Samoa- sa atulala o latou alii pe a tuua-le-malo,pe usufono- o le ‘Aiga lea o Sa Mata’afā’ i Amaile, ma le aiga o “Sa Letufugā “i Safotulafai. Fai mai le tala -a tuumalŏ se tamalii o se nuu poo se itumalo, o le a tapu pe faasa lena ogaeleele atoa.
E leai se tagata ese- e mafai ona toe uia lea nu’u. E umi aso e ta’oto ai le tino maliu e le teuina-se’ia vagana ai ua taunuu ane uma tau-aiga ma aiga o lea tamalii ua maliu.
O ia aiga poo paolo o le tamalii ua tuumalo-latou te auaua’i e fefataa’I solo le tino maliu faa-taamilo i totonu o le aai ma pepese i vi’ivi’iga o le latou Tama, a’o le tino maliu- e ‘aui i ietoga o le ‘au’afa a le alii ua tuumalo, O tino maliu uma e le teuina i ni pusa oti-se’ia vagana ai tamalii ia -e vane o latou pusa maliu- mai ogalaau atoatoa. A uma ona vane sea pusa maliu o se tamalii-ona avane lea o siapo ta’ai ai le tino maliu ma tu’u i totonu o le pusa. O le pusa lea- e tausoa- e se to’afa poo se to’alima i le tuugamau-ae mulimuli atu ai i tua le aiga faanoanoa. O le ta’u lautele la sa faaigoa ai le tuugamau-o le “malologa tumau”-ae o le falelauasi pe a faasino i se tuugamau o se tamalii.
O le mataupu i le “falelauasi”-o le a talanoaina i vaega mulimuli ane ai o lenei lautusi.
Sa leai ni fanua tanu faitele e pei o nei aso-ona e taua i tagata Samoa ona teu o latou tagata oti- i o latou lava fanua poo nofoaga e teu ai o latou matua.
E masani ona o ese tagata Samoa mai se isi nuu sa nonofo ai -ona o taua ma vevesi- ma ave ao (atigipoo) o latou aiga e teu i tuugamau o latou tua’a.
E masani ona eli latalata tuugamau i o latou fale.
A teu o latou tagata oti, e masani ona teu- e faasaga le Ao i le mea e oso mai ai le La-ae u vae i Sisifo. O mea uma sa faaaoga i le gasegase o lē ua maliu- e tuu uma lava i le tuugamau e pei o lavalava, o ana ipu inu ma le ‘ali.
O laau uma foi sa ‘eli ai le tuugamau-e tuu uma lava i ai ma tanu faatasi ma le tino maliu. E le faapea e aogā ia mea i lē ua maliu- ae i ai le taofi-a tuu ia mea e faaaoga e isi tagata-o le a mama’i ai foi ma feoti.
Ona avane lea o isi fala ua fofola i luga o le tino maliu, ae la’u ane i ai le oneone mai le matafaga-e faatumu ai le tuugamau.
Ona avane lea o ma’a ua faailoga ai lea tuugamau.
Afai o se tuugamau o se tamalii, ona tanu lelei lea faatafatafa ae maualuga teisi ulu i lo vae. O luga e la’u i ai ma’a papa’e ma atigipule e tanu ai, ae afai o se tuugamau o se Toa-e masani ona tutu’i faataamilo ai Tao- pe faataatia ai foi i luga -lana nifo-‘oti.
O le afiafi ina ua mavae le falelauasiga o se tamalii-e tutu ai e ana ‘aumea-mamae ni afi tetele e lata i lona tuugamau, ona nonofo ai lava lea ma tafu ia Afi i le po atoa se’ia ao.
O lenei faiga e masani ona fai i le vaiaso e tasi -poo le sili atu foi-ina ua uma le falelauasiga. Afai o le a teu le maliu-e masani ona tafu e tagata o latou lava aiga- ia afi tetele i le po atoa.
E teuteu foi le vaega lea e i le va o le fale ma le tuugamau- ina ia mafai ona susulu atu i ai le malamalama o le afi.
E pei ona ta’ua i luga-e lua aiga o Samoa-sa faia lea tu masani o le atulala o latou alii.
O ia aiga o le Aiga o Sa Mata’afā i Amaile ma le Aiga o Sa Letufugā i Safotulafai. O le atulalaina o alii sa gafa faapitoa ma le vasega o tama’ita’i matutua o ia Aiga.E ese ai mai le atulalaina faa-Aikupito o loo faamatala e Heretoto-o le faiga faa-Samoa sa faatino lava e tama’ita’i. O le faiga sa fai a’i- e mua’i aveese le taufale ma totoga uma lava-ona ave lea tanu-ae ‘oti le lauao ma teu faalelei.
O aso e soso’o ai-e ‘u’u ai le tino oti i le suau’u ua i ai mea manogi eseese- e pei o le lau o le Asi, fua manogi o le Lagaali, Moso’oi ma le Lega.
O aso uma foi ia e avane ai tianiu ua fisi faa-ma’ai- ma tatui ai le tino oti ina ia mafai ona faatafe ese le sua leaga.
Pe tusa o le lua poo le tolu masina e fai ai lenei galuega i aso uma.
O le taimi lava e matūtū lelei ai le tino oti, ona avane ai lea o ta’aiga –siapo lelei ua faatumu ai le tino oti. Ua ta’ai le tino oti ma faataatia i luga o le fala.
O ‘a’ao, fofoga ma le ao e le ta’aia i le siapo- ae faaaliali.
Ona fau loa lea o le fale, ma faataatia ai le tino oti-ae lafo i ai siapo e tanuma’i ai.
O taimi uma lava e u’u ai fofoga i le suau’u manogi ma le lega-e mafai ai e soo se tagata e ui ane i le nuu-ona maimoa i le tino oti.
O le lauao lea na mua’i ‘oti ese- ua toe avane nei ua faapipi’i i ai le pulu-‘ulu ma toe faapipi’i i lona ao.Fai mai le molimau a Misi Tana-pe o le luasefulu tausaga talu ona taunuu mai le Tala Lelei i Samoa- e fa ni tino maliu faapena sa faataatia i lea lava faiga e tasi- i totonu o se maota o le Aiga o Sa Mata’afā i Amaile.
O le tino maliu lea o se alii, lona faletua ma o la alo tama e to’alua. Fai mai o ia tino maliu -sa atulala ma sa faae’e i luga o se fata sa faati’eti’e i luga o se ‘alia.
Atonu sa atulala ia tino maliu i le limasefulu tausaga i luma atu- ma e ui ina sa faataatia i luga o se fata-ae sa lelei ma maopoopo.
E leai se isi mafuaga na faaalia e pogai ai ona atulala tino oti- se’ia vagana ai lava le valevale alofa i le ua maliu- e peiseai o loo soifua pea. Ina ua maliliu uma la ia tamaitai sa gafa ma le atulalaina o le Aiga o Sa Mata’fā-o le pogai lea ua le toe faaauauina ai le atulalaina o tagata Samoa.